Adi Despot, interviu in exclusivitate cu Phil X - Bon Jovi pentru Rock FM

Phil X are 53 de ani, arata de 35 si are energia unui adolescent. Ajunge mereu mult mai devreme la concerte pentru ca prefera sa stea impreuna cu echipa tehnica decat sa fie singur, in camera de hotel. Vorbeste cu toata lumea, de la cabiniera la paznici si are marele dar de a insufla good vibes peste tot in jurul lui.

15 minute cu Phil X, pe Anfield Arena, Liverpool

Esti un session player redutabil - Rob Zombie, Methods of Mayhem, Alice Cooper, Our Lady Peace, Chris Cornell and so on, esti o senzatie pe internet, cu peste 40.000.000 view.uri pe Fretted Americana, ai propriul tau proiect cu The Drills, cu care tocmai ai scos un album nou iar din 2016 esti membru cu drepturi depline in Bon Jovi. Si esti si insurat. Se pare ca viata ti s-a ordonat ca la carte. Cum ai reusit sa faci in asa fel incat sa iti iasa toate lucrurile astea?

- Wow, asta-I o intrebare buna. In primul rand, treaba cu internetul a fost o intamplare. Am inceput sa facem niste demouri la niste instrumente vechi si pana sa ne dam seama, aveam 400 de filmulete care au adunat peste 40.000.000 de vizualizari. 

Dupa care m-am oprit. M-am oprit pentru ca incetase sa fie amuzant. Plus ca viata ma solicita in alta parte. Am devenit chitarist in Bon Jovi, am devenit tata si mi-am zis ca daca nu sunt plecat in turneu, vreau sa stau acasa sa fiu parinte. E greu sa ti se aranjeze toate la locul lor de la sine, daca nu incerci tu sa gasesti un loc pentru toate. Muzical, viata mea se imparte acum in doua. O prima parte, alaturi de Bon Jovi, cu jeturi private si stadioane pline, apoi cealalta, alaturi de The Drills, cu un van si 100 de oameni intr-un club. Le iubesc pe amandoua la fel de mult si ii sunt recunoscator lui Dumnezeu ca le pot face pe ambele. Dar acasa, man, acolo e sufletul meu. Din toata muzica si turneele de pe pamant, sa devin tata a fost cel mai bun lucru care mi s-a intamplat.

Esti jumatate canadian, jumatate grec. Cat de influenta este partea ta greaca? Ai fost in Grecia?

- O singura data, acum foarte multi ani. Tatal meu mi-a cumpartat un bouzouki cand eram mic iar asta a lasat o amprenta puternica pe stilul meu de cantat. Obisnuiam sa ii cant mamei mele. Din pacate, din 2005, de cand tatal meu a murit, imi e foarte greu sa ma mai ating de instrument. A fost o pierdere foarte mare pentru mine.

Intram putin in zona de Gear Geeks?

- Shure thing!

Folosesti acelasi rig pentru Bon Jovi si The Drills?

- Tot timpul folosesc 2 amplificatoare. Unul este intotdeauna Friedman X, ampul meu de 100W cu semnatura, bagat intr-un cabinet 4x12. Pentru Bon Jovi fac blend cu un amp Supro, care pentru moment este in faza de prototip, bagat tot intr-un cabinet 4x12, iar cu The Drills folosesc acelasi Friedman, impreuna un Supro 606, un amp mic de 5W si difuzor de 8 inch. Este o zona de medii care lipseste dintr-un 4x12 si simt ca difuzorul de 8 inch o acopera perfect. Inginerii de sunet, cand ma vad cu ampul mic, ma intreaba ce naiba fac cu el acolo. Candi il aud singur, confuzia lor creste. Dar cand dau drumul si la 4x12, zambetul le apare pe fata. Ahaa!!

Si chitari?

- Doar Framus. (nu va asteptati insa doar la una. Practic, pe durata showului de 2 ore si jumatate a schimbat in jur de 10 Framusuri).

Din perioada Fretted Americana, ce instrumente ti-au ramas in cap?

- In primul rand, un ES 335 din 1958. Absolut fantastic! Am inceput sa fac videoul la ea si am disparut in neant, parca am fost rapit de extraterestrii sau ceva. Am revenit pe pamant cand am incheiat filmarea. Nu am mai intalnit atata magie in nici o alta chitara.

Ai cumparat-o?

- Nu, nu aveam banii atunci. Eu de felul meu iubesc SG.urile. Am un SG din 67, un SG Junior din 67 si unul foarte ciudat, de pe la jumatatea anilor 70, un SG cu single coils, corp mai gros si un gat cat un trunchi de copac. I just love it!

Cum e sa fii muzician de studio? Cat din personalitatea ta lasi sa intre pe partile pe care le inregistrezi pentru alti artisti?

- In primul rand ma intereseaza cantecul, sa ii fac lui un bine. Apoi, trebuie sa ma stapanesc putin. Inclusiv pe scena cu Bon Jovi, trag putin in spate ca sa ma incadrez perfect in grup. 100% Phil X il gasiti cu The Drills. Cateodata si mai mult (rade) In studio se lucreaza diferit. Nu tot timpul ii cunosc pe artistii pentru care lucrez. De exemplu, l-am cunoscut pe Alice Cooper la cativa ani dupa ce i-am inregistrat chitarile pentru album.

Chris Cornell?

- Man, ce experienta a fost! In ziua sesiunii am primit un telefon la studio prin care eram anuntati ca o sa treaca si Chris pe acolo. Primul lucru pe care l-am spus cand l-am vazut a fost: Man, you’re tall! Poate nu chiar cea mai inteligenta replica pentru o prima intalnire (rade). Nu sunt genul care se agata de alti artisti si isi face poze cu ei, dar chiar imi pare foarte rau ca nu am facut o poza cu el atunci. Trebuia sa inregistrez doar solo.ul, insa pana la urma, ne-am inteles atat de bine incat am tras toate chitarile pe piesa.

De la Sidinex in ’82, la Triumph, Powder, The Drills si Bon Jovi, sunt 37 de ani de cand esti pe scena, martor al unei industrii in perpetua schimbare, muzical si contextual. Ce a ramas din vechiul Sex & Drugs & Rock’n Roll?

- In primul rand, nu m-am atins niciodata de droguri. Am fost cuminte, din punctul asta de vedere. Apoi Rock’n Roll.ul cred ca e alive and well. Cand sunt cu The Drills, o groaza de lume vine la noi si ne felicita ca tinem spiritul viu. Riffuri grele si cantat sus in forta, muzica cu care am crescut, AC/DC, Black Sabbath, radacinile mele ies la iveala din ce in ce mai mult. Cat despre sex, well, asta e doar cu sotia mea. Care imi citeste toate interviurile (rade).

Numeste cei mai influenti 3 chitaristi pentru tine.

- Eddie Van Halen, Uli Jon Roth de la Scorpions din anii 70 si, aah, o sa zic Jimmy Page.

Si cele mai influente 3 albume?

- Van Halen - Fair Warning. Desi cateodata imi place mai tare primul. Apoi Back In Black si probabil Zeppelin II.

Cum ai descrie experienta Bon Jovi?

- Este incredibila. Nu gasesc destule adjective sa o descriu, dar ne simtim ca o trupa, ca o gasca. Cand mergem la masa, ok, mergem cu totii la masa, dar pe scena, man, parca e focul asta care ne aprinde pe toti deodata, ca indivizi si colectiv. Iar tipul asta care conduce (Jon) e absolut fantastic! Acum mai multi ani, in timpul turneului New Jersey, mi-am luat bilet la concertul lor din Toronto. Stateam in primul rand si ma uitam la show si daca cineva ar fi venit la mine si mi-ar fi spus ca in 20 si ceva de ani o sa fiu acolo pe scena cu ei, i-as fi spus ca e total nebun. Pentru mine este un vis implinit. Poate chiar mai mult de atat.

Pe 21 iulie ajungeti in Romania. Ultima oara ati fost acum 8 ani, in fata a 50.000 de oameni. Anul asta probabil o sa fie mai multi, pentru ca esti si tu in trupa.

- Vai, ce dragut din partea ta sa spui asa ceva! Dar stiu ca minti.. Hahaa! Abia astept sa ajungem. De fiecare data cand ma intreaba cineva care e locul meu favorit de cantat, ca sa nu jignesc pe nimeni, pentru ca oamenii sunt foarte pasionali atunci cand vine vorba de locurile lor, eu zic Toronto, pentru ca acolo e si mama mea in public. Asta e micul meu truc!

Atunci adu-o la noi si o sa iti spuna chiar ea ca Romania e cel mai tare loc!

- Alright!

Web radios