Berti Barbera e un muzician cu o mare experiență în industrie. A fost solist în Voltaj 88, a participat ca invitat la înregistrări și spectacole ale unor nume ca Timpuri Noi, Taxi, Cargo, Proconsul, Phoenix, Talisman, Ilie Stepan, Anca Parghel, Johnny Răducanu, Decebal Bădilă, Quo Vadis etc. Berti a prezentat o serie de emisiuni TV și e de menționat șifaptul că Barbera este și actor.
Berti e colegul nostru, la Rock FM, din anul 2017, unde îl puteți auzi în fiecare marți seară, de la 19.00 la 20.00, în emisiunea „Blues Drop”.
- Prima melodie pe care ți-o amintești.
Nat King Cole, nu mai știu exact ce piesă.
În casă, ai mei ascultau tot felul de muzici „străine”, dar Nat King Cole, fiind preferatul lui tata, se auzea cam zilnic. E probabil primul artist de care m-am atașat. Sunt prea exacte cerințele întrebărilor, mi-e foarte greu să-mi aduc aminte cu precizie, dar pe Nat King Cole îl voi asculta toată viața. Recomand perioada în care cânta mai mult la pian, în trio, înainte de a devenit un star pop.
2. Prima melodie de care te-ai îndrăgostit.
Mama îmi spune că pe la 3-4 ani fredonam „Una Paloma Blanca”, numai că la vârsta aceea reproduci ce auzi, mecanic, încă nu ai aptitudini emoționale pentru a te îndrăgosti. Eram totuși foarte sensibil la „melodii”, adică partea melodică dintr-o piesă, completată de obicei de armonie și ritm. Uneori lăcrimam când auzeam o linie melodică. Îmi tremura bărbia și începeam să oftez. Asta pățesc și acum, numai că bărbia îmi tremură mai puțin. Una din primele piese de care m-am atașat conștient a fost „Bird on a wire” – Leonard Cohen.
3. Primul album pe care l-ai cumpărat.
Queen – „A Night at the Opera”
Acum e greu de crezut, dar au fost vremuri în care nu exista diversitate în magazinele de muzică. Cel puțin în comparație cu pofta mea de ascultat, oferta din magazinele de discuri era infimă. Trebuia să caut, să împrumut, să copiez în orice formă și când pot, să cumpăr. Din câte țin minte, acesta a fost primul disc pe care am dat banii și care a rămas în colecția mea. Nu cred că mai poate fi ascultat, dar a rămas un titlu esențial în viața mea de iubitor de muzică. Am și scris ceva despre asta.
4. Primul concert la care ai fost.
Sfinx, anii ‚’80, la Suceava.
La concerte situația era și mai gravă. N-aveam cum să-mi iau bilete la concerte din afara țării, nici în afara orașului nu prea puteam merge ca minor, așa că am luat la rând ce venea la Casa de Cultură din Suceava. E foarte vag, dar știu că înaintea concertelor anuale cu numele principale, am fost la acest concert care m-a impresionat mai mult decât orice până atunci.
5. Melodia care te face să dansezi.
„Insomnia” – Faithless
Evident, cam orice are BPM în jur de 120 te face să te miști, dar la „Insomnia” sar oriunde aș fi. E mult spus dans, mă mișc pe muzică.
6. Melodia care te face mereu să plângi.
„Both Sides Now” – Joni Mitchell
Pe lângă melodia tulburător de frumoasă, piesa asta are un text care îmi pune un nod în gât. De aceea o și cânt foarte rar, pentru că e foarte greu să cânți în timp ce plângi.
7. Melodia care nu îți iese din cap.
„Starman” – David Bowie
Cred că toți avem cel puțin un „earworm” pe săptămână. E un fenomen normal și frecvent, care poate fi combătut cântând piesa până la capăt. Apoi vine altul. Acum, la mine e „Starman”.
8. Albumul care ți-a schimbat viața.
„The Dark Side of the Moon” – Pink Floyd
Asta pentru că pentru prima oară am trăit emoții complexe când am ascultat muzică, inclusiv frică. M-a marcat atât de tare, încât îl pot pune oricând pe primul loc, deși orice clasament mi se pare inutil. Dar, acest album e performanță muzicală, tehnică, e filosofie, e melodie, e ceva unitar și incredibil de puternic. Îmi permit și aici să vă trimit la un articol pe care l-am scris despre acest album.
9. Melodia cu care te-ai trezi zilnic.
„Peaches En Regalia” – Frank Zappa
La un moment dat aveam niște filmări pentru care trebuia să mă trezesc dimineața, dar dimineață rău, pe la 5. Zilnic, „alarma” era muzica braziliană, care mă făcea să zâmbesc și mă dezmorțea repede. Dar, dacă ar fi să nu fie nevoie de o oră din asta imposibilă la care să mă trezesc forțat, mi-ar plăcea să aud la prima oră piesa asta, are tot ce-i trebuie: groove, melodie și umor. Mai e una – „Tom Sawyer” de la Rush.
10. Piesa care te definește.
Iartă-mă, dar aici chiar nu știu ce să răspund. Mă definește pasiunea pentru muzică, de asta îmi aduce aminte și cu asta merg până la final. Înainte de a fi un muzician, sunt un „fan”, un avid ascultător de muzică, definiția mea stă în fiecare piesă pe care o ascult, care mă miră, mă mișcă și mă pune pe gânduri. Viața mea se desfășoară în jurul acestui fenomen incredibil, care e în permanentă extindere. Așa trebuie să fie și mintea noastră, tot ce ne definește, tot ce ne ajută să creștem. Keep your mojo workin’!
