1. „God save the Queen” – Sex Pistols
Cei care s-au uitat la funeraliile reginei Elisabeta a II-a ar trebui să știe că, în ciuda titlului, „God Save The Queen” e o piesă plină de nemulțumire, chiar furie, față de monarhia britanică. Titlul e, de fapt, o ironie la adresa imnului Regatului Unit.
Lansată în 1977, anul Jubileului de Argint al reginei Elisabeta a II-a, piesa aseamănă domnia cu un regim fascist. Versurile sunt încărcate de mesaje anti-monarhice, ironii la adresa Casei Regale și vorbesc despre cum Marea Britanie nu va avea un viitor strălucit cu un monarh în frunte.
Formația a negat cu vehemență intenția de a lansa piesa în preajma Jubileului, însă nu e deloc greu de crezut că gestul a fost calculat.
2. „Lullaby” – The Cure
Piesa controversată a izbucnit diferite discuții în rândul fanilor. Povestea înspăimântătoare a monstrului cu înfățișare de păianjen, care reiese din versuri, a fost interpretată într-o sumedenie de feluri de către ascultători. Albumul „Disintegration”, pe care apare piesa „Lullaby”, a marcat întoarcerea formației la stilul mai sumbru care a consacrat-o. Ritmul molcom și versurile aproape șoptite alcătuiesc o atmosferă incomodă, neliniștitoare, care pune bazele unei compoziții ce poate să îți facă pielea de găină.
Cu toate că părerile sunt împărțite, iar compozitorul piesei și solistul formației The Cure, Robert Smith, e un tip cât se poate de secretos, acesta a împărtășit câteva informații despre sursa inspirației sale în documentarul „Never Enough: The Story of The Cure”. Smith relata despre poveștile pe care le inventa tatăl lui și pe care i le spunea înainte de culcare. Deși poveștile de adormit copii sunt, în mod obișnuit, pline de aventură și urmează aceeași formulă de tipul „binele învinge răul”, imaginația tatălui lui Smith era ceva mai întunecată. Conform faroutmagazine.co.uk, solistul The Cure își aduce aminte că tatăl lui „inventa mereu poveștile. Mereu aveau un final teribil.”
În rândul fanilor au circulat diferite teorii despre semnificația versurilor, cele mai populare fiind cele conform cărora, Smith cântă despre abuz sexual sau dependența de droguri. Se pare că, totuși, piesa e despre coșmarurile solistului din copilărie.
3. „I Don’t Like Mondays” – The Boomtown Rats
Cui îi plac zilele de luni? În mod cert, nu Brendei Spencer, ucigașa care a inspirat piesa formației The Boomtown Rats.
Balada aparent veselă, scrisă de Bob Geldof și Johnnie Fingers, nu are ca temă monotonia zilelor de luni. Versurile relatează, de fapt, povestea șocantă a incidentului de la școala Cleveland Elementary din 1979, când Brenda Spencer, pe atunci adolescentă de doar 16 ani, a deschis focul în curtea școlii de peste drum de apartamentul ei.
A tras timp de 20 de minute în copiii și adulții care se îndreptau spre sălile de clasă cu o pușcă și muniție primite de la tatăl ei Crăciunul precedent, conform sandiegouniontribune.com. Apoi, s-a baricadat în apartament mai bine de șase ore, timp în care clădirea în care locuia era încercuită de agenți SWAT.
Când a fost întrebată de reporteri despre motivul pentru care a comis o crimă atât de oribilă, a răspuns simplu: „I don’t like Mondays.” („Nu îmi plac zilele de luni.”)
4. „Born In The U.S.A.” - Bruce Springsteen
În ciuda reputației de imn patriot american, „Born in the U.S.A.” are ca subiect central o temă mult mai tulburătoare. E, probabil, unul dintre cele mai greșit interpretate cântece din istoria muzicală, fiind considerat și popularizat ca un fel de odă din partea lui Springsteen față de statul american. Realitatea e, de fapt, cu totul diferită.
Springsteen a scris piesa în 1984 pentru a-și arăta nemulțumirea față de cum au fost tratați veteranii care au luptat în războiul din Vietnam (1955-1975) la întoarcerea în State.
Soldații americani s-au întors acasă într-un climat social de neliniște și dezaprobare din partea cetățenilor, iar statul a avut o atitudine nepăsătoare față de veterani. Aceștia nu au primit destule ajutoare specializate și au continuat să trăiască profund traumatizați, suferind de o multitudine de handicapuri mentale sau fizice.
Cântecul lui Springsteen a fost folosit în contexte greșite de nenumărate ori, cu precădere în campanii politice.
5. „She Talks To Angels” – The Black Crowes
Ritmul de blues și povestea despre o fată sunt ingredientele perfecte pentru o piesă liniștitoare. Poate doar dacă o lași în surdină.
Scrisă de solistul de la The Black Crowes, Chris Robinson, și de fratele său și chitaristul formației, Rich Robinson, piesa vorbește despre personajele vieții de noapte din Atlanta, SUA, de la începutul anilor 1990.
Versurile personifică un colectiv petrecăreț și dependent de droguri, care se machia strident, purta îmbrăcăminte neobișnuită și care avea nevoie să fie salvat din negura unui stil de viață extrem de distructiv.
Într-un interviu acordat paginii songfacts.com, Chris Robinson afirmă că „She Talks to Angels e un cântec ciudat, pentru că atât de mulți oameni rezonează cu el. Detaliile obscure, cum ar fi drogurile și alte lucruri de genul acesta, fac parte din procesul de maturizare și din această lume, dar când am scris acel cântec, nu aveam nicio idee - nu făcusem nimic din toate aceste lucruri. Nu trăisem asta - totul era în imaginația mea."
6. „Dirty Harry” – Gorillaz
E foarte ușor să trecem cu vederea peste versurile piesei „Dirty Harry”. Ritmul alert și vesel, linia melodică jucăușă și corul de copii de la refren maschează, cel puțin la prima audiție, faptul că piesa ar avea, de fapt, un mesaj mult mai serios.
Acest cântec poartă numele unui film din anii 1970 în care Clint Eastwood îl interpretează pe "Dirty" Harry Callahan. Personajul său este desemnat să urmărească și să descopere un psihopat nebun.
Versurile fac referire tot la război, unii fani speculând că se referă, mai exact, la războiul din Irak. Conform songmeaningsandfacts.com, piesa transmite în mod eficient mesajul său despre efectele negative ale războiului, fiind considerat în general un cântec anti-război. Bătăliile și misiunile militare pot avea impact de lungă durată asupra stării psihologice. Soldații nu mai pot fi niciodată la fel de fericiți ca înainte de război, devin persoane profund schimbate.
Albumul „Demon Days”, de pe care face parte piesa „Dirty Harry”, are o încărcătură socio-politică semnificativă și mai conține mesaje despre îngrijorarea față de mediul înconjurător.
Irina-Maria Marinescu
