Momentele din liceu și studenție când ne strângeam toată gașca în jurul unui foc de tabără cu o chitară, o sticlă de ceva bun de casă și cântam folk sunt printre cele mai prețioase amintiri pe care le am din perioadele alea. Nu mai știu tot repertoriul serilor respective, dar știu sigur că multe din piese erau ale oamenilor care vor urca pe 5 decembrie pe scena Sălii Palatului la prima ediție de FOLK BUN. Printre piesele care îmi răsună și azi în cap se numără cu siguranță „Nebun de alb”, „Noapte de unul singur”, „Bună varianta mea” de la Emeric Imre, cu care am avut plăcerea să joc #PieseleVieții. Până ne vedem la Sala Palatului pe 5 decembrie, vă propun setul acesta de piese și de artiști ca să facă să treacă așteptarea mai ușor.
„Folk Bun cu Cristi Dumitrașcu” împlinește 7 ani de emisie, iar pentru a sărbători, spectacolul eveniment de pe 5 decembrie îi va aduce pe aceeași scenă pe cei mai difuzați artiști din emisiunea pe care o auziți în fiecare luni seară de la șapte la nouă, pe Rock FM.
Prima melodie pe care ți-o amintești.
Îmi aduc aminte ce studiam la vioară când eram mic, la Școala de muzică. Și îmi aduc aminte de romanțele pe care le cânta tatăl meu, care cânta foarte frumos la chitară și la voce. Avea o voce superbă. Puțin mai târziu în viața mea, când am început să cânt la chitară, cântam împreună cu un prieten care acum e în America, „Words Don’t Come Easy" (fredonează) (n.red. – piesa „Words” a lui F.R: David) și ceva de la Suzi Quatro.
Prima melodie de care te-ai îndrăgostit.
Pe partea de folk a fost „Eșarfă în dar" a lui Baniciu, câteva din piese lui Bob Dylan și „Anotimpuri" de la Valeriu Sterian.
Primul album pe care l-ai cumpărat.
Pe vremea aia erau sigur pe vinyl. Și din ce îmi aduc eu aminte, cred că "Interioare" al lui Alexandru Andrieș. Acasă aveam multe vinyl-uri. Dar ăsta e unul din primele pe care îmi amintesc că l-am cumpărat eu, prin liceu.
Primul concert la care ai fost.
În copilărie, bunica mea mă ducea la Filarmonică, la concerte de muzică clasică. Cu părinții mergeam la Casa de Cultură a Studenților când veneau diferiți artiști. De exemplu, ei erau buni prieteni cu ansamblul de muzică populară din Timișoara. Am fost la ei și îmi aduc aminte că mi-au plăcut foarte tare, la momentul ăla, culorile costumelor, cum suna orchestra aia cu Achim Nica și Luca Novac. Era o orchestră renumită. Eram mic, dar țin minte foarte bine și parcă încă îmi sună în urechi muzica aia.
Melodia care te face să dansezi.
Când eram adolescent, aveam o casetă pe care o purtam cu mine la toate chefurile. La patru dimineața deschideam geamul, puneam caseta și dansam pe piesa mea preferată de atunci. Era o piesă reggae: "Give me just a little smile" a lui Bob Marley.
Melodia care te face mereu să plângi.
Ascult multă muzică și plâng de multe ori. Mikis Theodorakis mă emoționează foarte tare cu „Zorba”.
Melodia care nu îți iese din cap.
Nu am. Ascult multă muzica. Ascult sitar, Sting, Norah Jones. Nu mă opresc la un cântec sau la un artist anume și atunci nu îmi rămâne ceva anume în minte.
Albumul care ți-a schimbat viața.
Primul meu album, „Nebun de alb".
Melodia cu care te-ai trezi zilnic.
Cu una nouă.
Piesa care te definește.
Am un cântec pe versuri de Păunescu care se cheamă „Condamnare" și acolo e un vers care zice: „de toate ale lumii tresar". Asta mă macină pentru că sunt atent la tot ce se întâmplă în jur, îmi pasă și mi-aș dori să schimb multe lucruri în bine.
Biletele pentru spectacolul eveniment FOLK BUN, de la Sala Palatului de pe 5 decembrie sunt disponibile aici.
