Valentin Moraru (Sunete)
Dacă ești fan DM, îl știi pe om. Îl știi și dacă îți plac U2, Nirvana, Metallica sau Coldplay. Oricum, sigur i-ai văzut măcar o fotografie sau vreun videoclip. Sau poate ai văzut Control, filmul despre Joy Division... Sau The American, cu George Clooney. El le-a făcut. În fine, e fotograful ăla înalt, mai tot timpul cu gura până la urechi și care vorbește o engleză ciudată (pentru că e olandez). Chiar dacă a lucrat și cu alte formații mari, doar imaginea Depeche Mode se confundă cu numele lui, căci, dintre toate trupele pe care le-a avut în fața aparatului, doar uneia a reușit să-i imprime o imagine perenă.
Început „în ceață”
Pe când era tânăr, Anton Corbijn colabora, printre altele, cu celebra revistă New Musical Express (NME), dispărută acum vreo doi ani din peisajul presei tipărite. La un moment dat, a primit sarcina de a face o copertă cu noua senzație din Basildon, adică Depeche Mode. Zis și făcut. S-a organizat sesiunea, iar fotografia de copertă a fost aleasă grație unui artificiu tehnic. Despre ce era vorba? Concret, trupa era aranjată în spațiu astfel încât solistul Dave Gahan să fie în prim-plan, însă Corbijn a focalizat imaginea pe ceilalți trei, astfel încât Gahan a rămas în „ceață”. Artificiul tehnic le-a plăcut mult celor de la NME și așa s-a născut prima copertă a revistei cu DM.
Anton Corbijn și Depeche Mode nu s-au mai intersectat de atunci. Bine, lui nici nu-i prea plăcea muzica trupei. Era prea pop, prea de tot. Dar lucrurile s-au schimbat, iar drumurile s au intersectat. Asta prin 1986, când se căuta de data aceasta un regizor care să facă un videoclip pentru single-ul A Question of Time. Aici trebuie spus că cei de la DM își dăduseră seama că au fost, fără voia lor, cobai ai unor regizori cu idei cel puțin ciudate, care le-au făcut aproape în exclusivitate videoclipuri ridicole. Cu Anton, treaba s-a schimbat. Deși primul clip nu e departe de ridicolul anterioarelor! În fine, ceva s-a legat atunci, s-a format o legătură „chimică” între formație și fotograful-regizor, iar relația s-a dezvoltat natural și continuă și în prezent.
„Forja” lui Anton
În afară de faptul că i-a scos din ridicol, Anton Corbijn are meritul de a avea o viziune artistică ce li se potrivește ca o mănușă celor de la Depeche Mode. La rândul său, trupa are meritul de a fi acceptat ca fotograful-regizor să-și impună viziunea artistică pe toate planurile, pentru a crea un tot unitar. Astfel, pentru decenii întregi, tot ce reprezintă imaginea Depeche Mode, de la videoclipuri la filme documentare, la afișe, fotografii pentru presă, elemente de grafică, fonturi și bineînțeles poze pentru cărticelele ce însoțesc albumele și până la designul scenei de concert și producția materialelor video folosite la proiecții, a fost creația unui singur om – Anton Corbijn. El a creat un pachet complet, ideal pentru muzica Depeche Mode. Pasionat de lucrul în alb-negru și cu încadrări ciudate, Corbijn a proiectat formației o imagine din care nu lipsesc personaje fantasmagorice, decoruri și contexte ciudate. Ciudate, dar niciodată lipsite de stil.
Apoi, dacă până la el Depeche Mode avea o imagine multicoloră, de când olandezul e la butoane, totul a devenit întunecat. Și asta s-a brodit perfect cu muzica formației, în continuă schimbare la rândul ei. Dacă Depeche Mode e prototipul trupei-cult, atunci o mare parte din merite le are și Anton Corbijn.
„Abateri” nefericite, nedorite
În ultimul deceniu, trupa a pus de câteva ori pauză colaborării cu Anton Corbijn. Dintr-o lene boierească sau pentru că nu au putut să-și alinieze agendele de lucru. Cine știe? Nu contează. Cert e că s-a văzut imediat. Trupa a scos pe piață niște videoclipuri groaznice, adevărate perversiuni experimentale (unul filmat chiar în București, pe malul Dâmboviței – la propriu). Plus filmări de concert neinspirate. Cu cel mai recent album, Spirit, Depeche și-a luat din nou pachetul Anton Corbijn cu toate opțiunile, iar lucrurile au revenit la normal.
