Faima și viața de turneu i-au deschis ochii lui Bowie asupra a ceea ce însemna cu adevărat a fi o vedetă rock 'n' roll, sentimente pe care le-a canalizat în compozițiile lui. „Îmi doresc să fiu sus, pe scenă, cântându-mi melodiile, dar, pe de altă parte, nu vreau să merg în acele autobuze de turneu cu toți acei oameni ciudați”, avea să explice mai târziu în „The Complete David Bowie”*. „Fiind practic un om tăcut, a fost greu să ajung la un compromis”. Așa că Aladdin Sane a fost personajul care a făcut asta pentru Bowie.
Lansat pe 20 aprilie 1973, LP-ul a devenit de atunci unul dintre cele mai populare albume ale lui Bowie, iar coperta acestuia - pe care orice ascultător de muzică o recunoaște instantaneu - mai cunoascută decât melodiile de pe disc.
Iată o scurtă privire, la 50 de ani de la lansare.
1. Dacă „The Rise and Fall of Ziggy Stardust and the Spiders From Mars” l-a lansat pe Bowie pe locul 1 în topurile din Marea Britanie, iar interpretarea lui „Starman” în Top of the Pops a ajutat la consolidarea imaginii sale în rândul fanilor, „Aladdin Sane” a fost primul album scos din postura de rockstar.
2. Obosit de Ziggy, Bowie a devenit Aladdin Sane, noul personaj inventat pentru album și pentru sine. A făcut un turneu în SUA la sfârșitul anului 1972 și începutul lui 1973, lăsându-și timp pentru a defini cine era Aladdin. „În mintea mea”, a spus Bowie mai târziu pentru Rolling Stone, „era Ziggy Goes to Washington: Ziggy, sub influența Americii”.
3. Managerul lui Bowie Tony Defries a vrut ca Phil Spector să ajute cu producția albumului, dar excentricul producător nu i-a răspuns niciodată.
În schimb, sarcinile de coproducție i-au fost date lui Ken Scott, care până atunci lucrase ca inginer la patru dintre albumele lui Bowie, pe lângă proiectele The Beatles, Elton John sau Lou Reed. Ken Scott își amintea pentru Billboard în 2017: „95% din vocile pe care le-am făcut cu el pe cele patru albume pe care le-am coprodus au fost primele interpretări – de la început până la sfârșit. Este uimitor".
4. Piesa de titlu a albumului, care apare pe album cu numele complet „Aladdin Sane (1913–1938–197?)”, a fost scrisă cel puțin parțial în timpul călătoriei maritime a lui Bowie înapoi în Marea Britanie din 1972. Bowie rămăsese traumatizat de o călătorie cu turbulențe în anii 70 și rămamăsese cu frica de a zbura, așa se explică alegerea căii mai lungi de a ajunge în Marea Britanie.
Pe vinil, inscripția de lângă „Aladdin Sane” este „RHMS Ellinis”, numele navei pe care călătorea Bowie.
5. Bowie și-a găsit inspirația pentru melodia „Aladdin Sane” în timp ce citea cartea lui Evelyn Waugh, „Vile Bodies”, publicată în 1930, care satiriza tinerii bogați din Londra de după Primul Război Mondial. Bowie pentru Circus, în 1973: „Într-un fel, mi s-au părut că sunt ca oamenii de astăzi”.
6. Fiecărei piese (în afară de cover-ul „Let's Spend the Night Together”) i s-a atribuit o locație geografică, cu referiri la presupusele origini: „Watch That Man” - New York, „Drive-In Saturday” - Seattle și Phoenix, „Cracked Actor” - L.A. sau „Lady Grinning Soul” - Londra.
7. „Panic in Detroit” a fost inspirată de poveștile lui Iggy Pop despre revoltele de la Detroit din 1967 și ascensiunea partidului White Panther.
8. Coperta albumului are și ea o poveste frumoasă. Fulgerul de pe fața lui Bowie a pornit de la o declarație a lui în care spunea că are atât de multe idei, că îi trec ca fulgerele prin cap.
Așa s-a născut ideea pentru această copertă specială, numită și „Mona Lisa a copertelor de discuri” (oricât ar părea de ciudat).
La Roche a pictat fața și torsul gol al lui Bowie în alb lăptos și i-a aplicat fulgerul pe față. Fotograful Duffy a filmat mai multe imagini cu Bowie și a decis că imaginea color ar trebui făcută în șapte culori. A fost ceva excepțional în anii 70, când imprimarea în patru culori era practica obișnuită. Numai în Elveția exista o tipografie care lucra cu imprimante în șapte culori.
Duffy a aplicat și o picătură de apă pe umărul stâng al lui Bowie, făcând astfel imaginea mai misterioasă. Este o lacrimă? Unii văd un falus. Alții speculează cu privire la durerea lui Bowie din cauza fratelui său vitreg, schizofrenic. Titlul ar putea fi, de asemenea, o referință: dacă te joci cu literele, obții „A Lad Insane”.
Dar, potrivit lui Bowie, piesa de titlu nu se referă la schizofrenie, ci la nebunia tinerilor care se înrolează în armată.
In acest an, pentru a marca 50 de ani de la „Aladdin Sane”, la Madrid s-a deschis expoziția „Bowie Taken by Duffy”, cu fotografii din perioada în care Brian Duffy avea cele 5 sesiuni pentru a-l fotografia pe Bowie pentru coperta albumului. „Bowie Taken by Duffy” are peste 160 de exponate despre David Bowie, sub privirea lui Brian Duffy. Cântărețul a creat coperta lui 'Aladdin Sane' și alte momente legendare ale anilor '70 împreună cu fotograful Brian Duffy, care a încercat să-și ardă toată producția.
Foto: Getty Images/ Guliver.
*„The Complete David Bowie” este recunoscut pe scară largă ca fiind cea mai importantă sursă de analiză și informații despre fiecare aspect al carierei lui Bowie.
