Trupa Nuanțe, o forță de mari proporții a rockului alternativ cu mesaje sensibile, sărbătorește, în această perioadă, cinci ani de la lansarea albumului de debut, „Două Minute”. E un material emoționant, sincer și energic, influențat puternic de două stiluri aproape polar opuse, funk și grunge. Cu toate că amestecul pare ușor nenatural, melancolia și onestitatea brută a grunge-ului, cu notele jucăușe de bas funk, care țopăie vesel peste peste chitara distorsionată și grea, sună foarte frumos împreună.
De cinci ani, Nuanțe dovedesc, prin muzică, publicului că se poate să fii vulnerabil și, în același timp, să fii fericit că îți trăiești cu intensitate emoțiile, că a fi cu adevărat în viață presupune să îți accepți sufletul, chiar dacă nu e întotdeauna cel mai luminos loc. Încă un lucru pe care eu îl apreciez foarte mult la muzica băieților e partea de text. De regulă, e ușor să ne pierdem în detalii secundare și să ne ascundem după cuvinte pretențioase, atunci când dorim să ne exprimăm sentimentele. Edi Bolbea, solistul, basistul și textierul trupei, ne cântă direct, fără să se complice sau să se abată de la mesaj, în mod autentic, pe fiecare piesă. E o gură de aer proaspăt să asculți o română așa de frumoasă și de antrenantă, versuri pe care să le reții ușor, fără ca ele să urmeze o formulă calculată atent pentru a ți se întipări pe minte.
Datele turneului sunt următoarele:
- Cluj Napoca - 15 martie - Euphoria Music Hall
- Bistrița - 16 martie - Soho Music Hall
- Râmnicu Vâlcea - 28 martie - Aby Stage Bar
- Pitești - 29 martie - Urban Home
- București - 4 aprilie - The Pub Universității
- Suceava - 10 aprilie - Art Rock Cafe
- Iași - 11 aprilie - Underground Pub
- Roman - 12 aprilie - Casa Veche
- Arad - 15 mai - Club Flex
- Timișoara - 16 mai - M2
- Bacău - 24 mai - Berăria Valhalla
- Galați - 25 mai - Versus Pub
Au trecut cinci ani de la lansarea „Două Minute” și, totuși, albumul rămâne la fel de relevant pentru rockul underground autohton. Am luat legătura cu Edi Bolbea pentru a afla direct de la sursă dacă, în timp, semnificația albumului a luat alte forme pentru membrii Nuanțe, dacă au așteptări cu privire la cum va fi primit un material vechi de către un public nou și dacă „Două Minute” mai spune azi ceva de actualitate despre identitatea trupei.
Trec cinci ani de la „Două Minute”. Ce a reprezentat albumul atunci când l-ați lansat și cum îl priviți acum? Cum vi s-a schimbat perspectiva asupra albumului?
Edi: În primul rând, nu ne vine să credem că a trecut atât de mult timp de atunci. Parcă a fost săptămâna trecută. „Două Minute” are o semnificație aparte datorită faptului că e primul album al nostru. Cântecele fuseseră compuse de ceva timp, deja le cântam prin concerte și următoarea etapă firească era să le înregistrăm. Totul se întâmpla în anul 2019. Nu știam prea multe despre ce înseamnă un studio, ce înseamnă producție, dar aveam un plan stabilit care trebuia dus la capăt, așa că nu am stat prea mult pe gânduri și l-am înregistrat. Cântecele sunt compuse în perioada adolescenței și înregistrate imediat după am ieșit din această perioadă zbuciumată a vieții. Zbuciumată, periculoasă, dar cred eu, cea mai frumoasă din viața unui om. Cântecele sunt despre frustrări de tot soiul, răzvrătire, nevoia de libertate, iubire... Bineînțeles... Toate specifice vârstei respective, dar și despre simpla bucurie de a fi atât de plin de viață. Totul are culoare când ești tânăr și îndrăgostit.
În legătură cu evoluția semnificațiilor, bineînțeles că anumite versuri din album mi se par ceva mai puerile acum, dar în continuare cred cu tărie în tot ce am simțit atunci. Cum spune și Ediță Vedder: „I changed by not changing at all”.
Ce ați vrea să înțeleagă despre Nuanțe cei care urmează să vă devină fani? Dar cei care vă știu deja piesele cap-coadă, ce ați vrea să redescopere legat de „Două Minute”?
Edi: Aș vrea ca oamenii să înțeleagă faptul că trupa noastră nu îi păcălește. Lumea va vedea la concertele noastre grimase, sudoare, o să ne ciocnim privirile, o să ne spunem lucruri care transcend cotidianul și o lăsăm o parte din sufletele noastre în fiecare urbe în care o să ajungem. O să fim vii împreună. Referitor la cei care ne sunt fideli și care continuă cu noi în călătoria asta în necunoscut, cred că o să înțeleagă faptul că adolescentul din ei nu o să moară niciodată și că uneori e bine să îl asculte.
Turneul e măricel, aveți 12 concerte de parcurs. Ce așteptări aveți de la călătorie și cum sperați că vă va apropia de publicul din țară?
Edi: Turneul e destul de mare și ne dorim mult să avem și o a doua parte a lui în toamnă. Referitor la concertele din această primăvară, e foarte interesant că ajungem în premieră în câteva orașe, cum ar fi Bistrița, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Bacău. Ni se pare palpitant și de abia așteptăm să facem cunoștință cu oameni noi, dar și să ne revedem cu oamenii care au mai cântat și dansat împreună cu noi la concertele din trecut. Lumea trebuie să vină pregătită și de dans, și de dat din cap, dar și pregătită de introspecție.
Foto: Vladimir Gheorghiu
