Nuditate, violență, aluzii sexuale, misoginism: coperți de discuri interzise sau cenzurate

Nuditate, violență, aluzii sexuale, misoginism, multe pot fi motivele pentru care o copertă este interzisă și un album nu apucă să fie ascultat. Sunt trupe care au făcut o adevărată carieră din coperți cu rating R, cum este Cannibal Corpse, de exemplu. Sunt și cazuri în care frica de cenzură schimbă tot. Metallica - „Kill ‘Em All” a ajuns la coperta pe care o știm astăzi după ce casa de discuri a refuzat să-i facă una pentru numele original al discului, „Metal Up Your Ass”. Se temeau că o mână ieșind dintr-un vas de toaletă, ținând un pumnal însângerat, ar duce la interdicții.

Alte coperți celebre interzise includ „Axis: Bold as Love”, care îl înfățișează pe Jimi Hendrix ca zeul hindus Vishnu, reprezentare care a dus la interzicerea discului în Malaezia, o țară cu mulți hinduși. Și primul EP al Joy Division, „An Ideal for Living”, care a prezentat un tânăr membru al Tineretului Hitlerist a fost controversat, casa de discuri înlocuind coperta la lansarea ulterioară, o lună mai târziu.

Nu l-am uitat nici pe Alice Cooper cu „Love It to Death”, muzicianul pozând pe coperta discului făcând un gest în care degetul mare imită un falus. Filmul satiric „This Is Spinal Tap” a parodiat ulterior această fotografie cu o scenă în care albumul trupei fictive „Smell the Glove” este cenzurat.


Cu mult înainte ca Alice Cooper să-și scoată degetul mare dintr-un fermoar, John Lennon și Yoko Ono erau ocupați să șocheze lumea cu - probabil - prima copertă în care artiștii apar goi. Discul lor din 1968 „Unfinished Music No. 1: Two Virgins” are pe copertă cuplul pozând dezbrăcat în podul casei pe care Lennon o împărțea cu soția sa de atunci, Cynthia.



În același an, dublul lui Jimi Hendrix, „Electric Ladyland”, a apărut cu o coperta de care muzicianul nu era nemulțumit, din cauză că o considera misogină. Ca și în cazul albumului anterior al trupei sale, „Axis”, Hendrix și-a exprimat puternic opoziția, însă a mers înainte.



Toate imprimările postume ale albumului au folosit coperta Reprise Records, prezentând o fotografie a lui Hendrix cu nuanțe de roșu și galben.
Această ultimă variantă este cea cunoscută în ziua de astăzi.



Coperta albumului Led Zeppelin „Houses of the Holy”, concepută de artiștii de la Hipgnosis a avut propriul documentar special BBC Radio 4, pentru furtuna pe care a creat-o. Coperta înfățișează copii goi, cățărându-se pe stânci și era destinată să aducă un omagiu romanului distopic „Childhood’s End” de Arthur C Clarke.

Atlantic Records a cenzurat nuditatea copiilor la lansare, bandă de hârtie înfăşurată, pe care era trecut numele discului. Nu la fel de înțelegători au fost și americanii. În anumite regiuni din sudul Statelor Unite, albumul a fost interzis de la impreimare pentru aproape 10 ani.

Recent, Facebook mi-a cenzurat o postare în care scriam de povestea albumului „Houses Of the Holy”, pe motiv de nuditate.




Led Zeppelin nu este singura trupă care s-a confruntat cu acuzații de obscenitate și exploatare a nudității copiilor. Probabil că cel mai faimos exemplu dintre toate este Nirvana „Nevermind”, cu o temă revenită recent în atenția publică din cauza procesului pe care bebelușul Nirvana l-a intentat foștilor membri, familiilor și tuturor celor implicați la realizarea copertei.

Marile supermarketuri din SUA au interzis albumul de la comercializare din magazinele lor, la lansare, până când succesul său astronomic le-a schimbat poziția. 




Web radios