Massive Attack la #EC10: show-ul la care a fost greu să rămâi indiferent! #ConcertReview

Massive Attack a susținut un concert memorabil la ediția aniversară Electric Castle. Pentru cei care așteptau un simplu „festival act”, show-ul s-a dovedit de fapt un performance complex și cu un concept solid pe care mulți fani au plecat catalogându-l printre cele mai bune show-uri ale lor văzute în ultimii ani.

Când vine vorba despre Electric Castle, cred că festivalul a dovedit în toate cele 10 ediții că face orice eforturi pentru a fi evenimentul din România creat special pentru a construi o comunitate în adevăratul sens al cuvântului. De la EC Village unde mulți festivalieri conviețuiesc împreună timp de câteva zile, la facilitățile, activitățile și atracțiile din cadrul festivalului care sunt menite să acopere toate categoriile de vârste, interese și nevoi, până la line-up-ul care e atât de eclectic încât cuprinde multe categorii de public. Și deși Electric aduce o varietate atât de mare de artiști din genuri și stiluri diferite pe numeroasele sale scene, Massive Attack a părut, încă de la anunțarea lor pe afiș, alegerea ideală ca headliner pentru publicul EC, la o ediție aniversară. Și așa s-a și simțit!


Pentru cine e familiarizat cu activitatea de pe scenă și dincolo de ea a grupului Massive Attack, întrebarea cu care mergi mereu înspre scena pe care vor urca ei e „Oare care va fi mesajul?”. Cred că unul dintre lucrurile care caracterizează cel mai bine proiectul Massive Attack e grija și responsabilitatea pentru detalii, pentru însemnătatea lucrurilor pe care le transmit prin orice afiliat cu ei, nu doar prin muzica lor. De aceea, performance-urile lor sunt bine cunoscute ca o ploaie de efecte vizuale, imagini care documentează realitatea și texte care capătă tot mai mult sens și devin tot mai închegate nucleului din centrul show-ului, iar mesajul devine tot mai clar pe măsură ce ei evoluează în fața ta pe scenă. Mai simplu, aș rezuma spunând că show-urile lor sunt o oglindă pusă societății și un stimulator emoțional pus sufletului. 


Cred că e un mare privilegiu să ai șansa să vezi genul acesta de artiști care își practică „meseria” cu atât de mult simț de răspundere și caută să aibă sens și să transmită ceva publicului prin orice mecanism scenic de care dispun. Iar când te afli în public la un astfel de show, mi se pare aproape imposibil să rămâi indiferent la forța cu care Massive Attack „lovește” prin emoția și frumusețea poetică a muzicii și contrastul cu informațiile brute și nefiltrate despre diferite aspecte socio-politice ale lumii actuale. E drept, pentru unii oameni, asumarea politică pe care grupul muzical o are în concerte se poate simți ca „prea mult”. Îmi place, însă, să cred că deși apasă pe niște „puncte inflamate”, ce încearcă muzicienii să facă e să te pună față în față cu anumite aspecte cu scopul de a crește nivelul de conștientizare asupra problemelor respective, pentru a deschide discuții despre ele, și pentru a te face să îți pui întrebări la care să cauți singur răspunsurile care se potrivesc propriei viziuni. 

E drept, mulți dintre noi am remarcat că textele proiectate sâmbătă seară în limba română nu aveau cea mai bună traducere. E greu de spus dacă „scăparea” a fost intenționată sau nu, însă în contextul vizualurilor despre problematicile fake news, dezinformare, manipularea maselor, dublul standard, traducerea greșită tipică celor făcute în online dădea o nuanță în plus, în lumina mult dezbătutei teme despre AI.


Pentru concertul din cadrul Electric Castle, Massive Attack a venit cu o echipă faină de soliști: Elizabeth Fraser, Horace Andy, Deborah Miller și Young Fathers. Setlistul a constat din piese precum Angel, Black Milk, Intertia Creeps, Safe From Harm, Karmacoma și Voodoo in My Blood. O raritate de care au avut parte fanii adevărați la Electric Castle a fost includerea piesei „Take it There”, care conform setlist-urilor din actualul turneu, nu se regăsește prea des în concertele Massive Attack.

Show-ul a fost un efort artistic și logistic foarte mare. Tind să spun că a fost un adevărat privilegiu pentru festival și publicul de la Bonțida ca o asemenea desfășurare de forțe să fie highlight-ul ediției aniversare. În sine, printre multe alte motive, numai șansa de a o vedea pe Elizabeth Fraser în carne și oase e un motiv suficient de mare pentru a considera acest concert ceva ce nu trebuia ratat. O experiență care, din reacțiile publicului, pare că i-a atins pe mulți dintre spectatori și a rămas printre momentele lor preferate ale acestei ediții aniversare Electric Castle! 

Foto Mihai Vasilescu


Web radios