Cred că e imposibil să nu auzim în minte acordajul chitarei lui Mark Knopfler, atunci când citim numele Dire Straits. E un nume cu greutate, care trezește în noi multe amintiri și care a jucat un rol masiv în istoria muzicii rock. Azi, îi omagiem pe unii dintre cei mai mari muzicieni ai lumii, în primul episod „Toți Pentru Top”.
Am întrebat echipa Rock FM despre piesa preferată de la Dire Straits. Iată ce am avut fiecare de spus.
Alin Dincă - „Walk Of Life”
În 1992, la ceva timp după Revoluție, ajunsese și în Târgoviște televiziunea prin cablu. Exista un post TV, al cărui nume nu pot să mi-l amintesc sub nicio formă, care în pauzele dintre emisiuni difuza clipuri. Ei bine, acolo, într-o zi de vară (știu exact), am văzut pentru prima oară videoclipul piesei „Walk of Life” al celor de la Dire Straits. Așa multă energie pozitivă, mai rar! Pur și simplu, am dezvoltat dependență. Urmăream în fiecare zi acel program, pentru că speram să aud „Walk of Life”. Asta a fost prima întâlnire cu celebra trupă. Atunci eram un copil și nu am înțeles exact cât de bine era orchestrată piesa asta, nu am înțeles stilul unic al lui Mark de a cânta la chitară... Însă, cred că asta este „misiunea” pieselor mari: să ajungă în suflet fără să te lase să-ți pui întrebări despre tot felul de alte aspecte.
Lucian Boariu - „Your Latest Trick”
Un cântec Dire Straits, care îmi place mult, este „Your latest trick”, un ultim single de pe un album care-a făcut istorie - „Brothers in Arms”(1985).
De ce îmi place piesa asta? Poate și pentru că e una atipică, jazzy. Pentru că, deși e compusă de un mare chitarist, Mark Knopfler, are ca temă muzicală nu o chitară, ci un saxofon, cel al lui Michael Brecker, un regretat artist american de jazz.
Și mi-am amintit că acest cântec l-am descoperit pe vinilul cu albumul „Brothers in Arms”, în vara lui 1992, la Radio Nova 22, la primul radio unde am lucrat. Apoi am redescoperit piesa 30 de ani mai târziu, în 2022, când am primit vinilul cadou, de la un om de radio din Bacău, Gabriel Chelaru. Mulțam, om bun!
Despre piesa asta, Paul Rees, critic muzical la revista britanică Classic Rock, scria că e „o bossa nova într-o atmosferă umedă și plină de fum, dintr-un bar latino-american, undeva la miezul nopții”.
De ascultat și savurat la un pahar de whisky sec.
Ciprian Muntele - „Private Investigations”
Trebuie să o menționez. Trebuie să încep cu ea. „You And Your Friend” e una dintre melodiile care m-au convins, în urmă cu vreo treizeci de ani, să-mi iau chitară. Și, totuși, nu asta e ACEA melodie Dire Straits.
Am făcut la un moment dat, cred că prin 2014, un clasament al celor mai bune melodii, un top personal din tot ce ascultasem eu până la acea vreme.
Au trecut zece ani de atunci, clasamentul acum ar arăta sigur complet diferit, însă cel puțin una dintre melodiile de atunci s-ar regăsi fără urmă de reținere într-un astfel de top - „Private Investigations”. Eu o consider cea mai subestimată din catalogul Dire Straits, dar asta poate și pentru că e mai degrabă o muzică de film. Și nu orice film, ceva între thriller cu film noir, genul de melodie pe care n-o asculți în mașină în intersecție la Dristor, nu la boxe afară cu prietenii la grătar sau sâmbătă dimineața când faci micul dejun. Tu poți s-o asculți, desigur, oriunde vrei. Dar ca să și storci din ea tot ce are mai bun e nevoie de un context favorabil. Și pe ăsta ți-l faci.
A fost și rămâne obsesivă pentru mine, e una dintre puținele melodii pe care le-am ascultat în viața asta și pe care pot să le văd. Nu știu să explic foarte clar mecanimsul unui astfel de proces mental, în afară de faptul că atunci când o ascult, văd întotdeauna imagini care curg simultan cu linia melodică. Și nu sunt imagini la întâmplare, nu sunt imagini abstracte, e practic un mic film care, în funcție de starea mea de la acel moment, se derulează de-a lungul melodiei. De-aia nici n-o pun niciodată în playlisturile mele recurente, pentru că nu vreau să abuzez de ea, o las pur și simplu să curgă doar atunci când simt eu că-i vine din nou vremea. Uite acum, de exemplu, cu ocazia acestui articol am simțit că i-a venit din nou vremea. Și a fost fost minunată reîntâlnirea.
Cristi Dumitrașcu - „You And Your Friend”
„You And Your Friend”, o piesă poate mai puțin cunoscută, dar una dintre preferatele mele de la Dire Straits. Se potrivește perfect cu drumul, merge odată cu el și-mi amintește de acea senzație de siguranță pe care doar lângă un prieten, un partener de drum, o poți avea.
Sigur că prima opțiune ar fi fost previzibila și foarte cunoscuta „Brothers In Arms” și încă altele, dar pe asta pun degetul!
Irina Marinescu - „Telegraph Road”
Tata e mare fan Dire Straits, am moștenit și eu această pasiune a lui. Îmi aduc aminte când a cumpărat un album cu „Best Of Dire Straits”, în anticiparea unui drum lung, către Grecia. Ne-am sculat cu noaptea-n cap în dimineața plecării. Eu și frati-miu eram mici. După ce am urcat bagajele în mașină, iar entuziasmul primelor momente din vacanță a trecut, am adormit cam o oră. Ne-am trezit cu muzica legendarei formații, la răsărit. Tata dădea muzica din ce în ce mai tare, pe măsură ce noi, copiii, făceam ochi. „Trebuie să simțiți și voi piesele astea”, ne-a zis tata.
Nu mai știam exact ce piesă mi-a plăcut cel mai tare. Nu am mai băgat de seamă ani de zile. Între timp, CD-ul devenise foarte uzat, aproape imposibil de ascultat. Până niște ani mai târziu, când iar călătoream cu tata, încercam să ne amintim ce piese ascultam la drum lung, pe vremea când eram copil. Și am recunoscut-o. „Telegraph Road”, de pe albumul „Love Over Gold” (1982). Simțeam cum pieptul îmi stătea să explodeze. Tata conducea pe Cheia, către Brașov, cu geamurile deschise. În jurul nostru era un peisaj superb, vântul ne sufla în față, iar pianul ne dădea fiori. Mai trebuie să zic cum am început să urlăm ca doi țânci versurile? Iar, pe la minutul 9:00, se dezlănțuie adevărata magie a acestui cântec. E un sentiment pe care nu știu cum să vi-l descriu.
Vorba lui tata, „trebuie să simțiți și voi”.
