Am fost marți la lansarea „Asta-i tot ce vei primi”, albumul :umbra, lansat după cinci ani de inactivitate. Am ascultat materialul înainte de concert și am avut impresia că titlul e ușor ironic. Cumva, mi s-a părut că încărcătura emoțională și mesajul albumului nu reies, la prima vedere, din titlu. Am înțeles, pe parcursul concertului, că titlul nu se adresează unui cuiva anume. Ci se referă la ce vom primi fiecare de la viață, face referire la faptul că suntem, în cele din urmă, suma tuturor sentimentelor noastre. Și, da, asta-i cam tot ce vom primi. Și e destul.
Concertul a fost o experiență minunată, aș zice o gură de aer proaspăt, într-un exces de subiectivitate. Alergasem de colo până colo mai toată ziua, așa că atmosfera aceea prietenească, ușoară, a fost foarte revigorantă. Publicul a fost măricel pentru o trupă despre care basistul, Matei Pușcaru, mi-a zis modest acum ceva vreme că „nu o știe nimeni”. Expirat era aproape plin de oameni, aproape toți cunoscuți ai trupei și fani care o urmăresc de ani de zile. Am simțit că lumea abia aștepta să vadă cu ce mesaj va ieși în față :umbra de data aceasta.
Până să încheie cântarea, trupa a chemat un invitat special pe scenă pentru o piesă. Acum cinci ani, :umbra a colaborat cu Ana Coman pentru piesa „Căzuți din lună”, așa că au chemat-o să facă un moment special la concert. Ana e o artistă de indie pop, la mare căutare în ultima perioadă. Per total, a fost un spectacol foarte reușit și călduros, genul acela de concert care nu ai mai vrea să se termine, pentru că te face să te simți viu și conectat cu sufletul tău.
Abia aștept să îi revăd pe scenă! Sper că nu va trebui să aștept prea mult.
Am vorbit cu Mihai Tacoi și Matei Pușcaru despre noul album, pauza lungă și despre ce îi leagă atât de puternic, atâta timp cât formația nu a avut constanță.
Au trecut cinci ani de când nu ați mai venit cu ceva nou, lăsând la o parte lansările de single în anticiparea albumului. A fost vreun motiv pentru care ați așteptat atât? Ce vă propuneți de acum în colo?
Mihai: :umbra e o mașinărie a cărei funcționare depinde de viețile noastre, iar noi ne-am transformat pe plan personal și nu ne-am grăbit să arătăm variante intermediare, ci am vrut sa aducem piese cu o direcție clară, cu un mesaj cât mai autentic. Asta a durat timp, mult timp.
Ne propunem să fim mult mai prezenți în concerte și să folosim anul ce vine ca anul de reconectare cu cei ce ne iubesc muzica.
„Asta-i tot ce vei primi” pare un titlu ironic, luând în considerare încărcătura emoțională intensă a pieselor. Care e, de fapt, povestea din spate?
Mihai: „Asta-i tot ce vei primi” nu e ironic, ci realist. Am inclus atât sentimente înălțătoare, cât și sentimentele care te dărâmă. Cu bune, cu rele, asta e tot ce vom primi, iar muzica ne leagă în simțuri și în gând.
Îmi place să pun întrebarea asta trupelor de rock alternativ, pentru că e un spectru muzical foarte larg și cred că sunt multe răspunsuri de explorat. Ce vă diferențiază pe voi de alte trupe de rock alternativ din România?
Mihai: Noi nu insistăm sa fim diferiți de restul, ci sa fim noi înșine. Personal, apreciez trupe precum NoruNegru și om la lună și mă bucur că și alții fac muzică frumoasă cu care simt că mă conectez.
Un aspect de care sunt mândru legat de proiectul :umbra este că piesele explorează genuri subtil diferite până își găsesc forma cea mai bună, noi neavând intenția de a folosi un șablon.
Matei: Nu cred că am căutat vreodată să fim mai cu moț, ci doar am vrut sa facem muzică pe placul nostru. Probabil că avem și melodii ce sună ca alte trupe, cu siguranță avem piese care sună doar a :umbra, dar cel mai important e ca avem un material de care suntem mândri.
Cântați împreună de mult timp și ați trecut prin mai multe valuri trecătoare de popularitate ale muzicii indie/alternative rock. Ce vă ține împreună de atâția ani și ce mesaj vă doriți să transmiteți ca trupă scenei și fanilor?
Mihai: Oh, e minunat de simplu în cazul nostru. Suntem ca niște frați, ne pasă unii de ceilalți și ne place cum se simte când cântăm împreună.
Fanilor, de fapt iubitorilor cântecelor noastre, le transmit că o să fie bine.
Matei: Chiar în iarna asta vom împlini 10 ani de când există formația. Și, cu siguranță, lucrul cel mai important care ne-a ținut împreună este prietenia pe care o avem, ocazie cu care aș vrea să transmit din nou mesajul pe care l-am repetat de-a lungul anilor: ca să faci muzică pe placul tău, trebuie să fii, în primul rând, înconjurat de oameni pe placul tău. Restul vine de la sine.
Ce apreciați cel mai mult unul la celălalt, ca artiști?
Mihai: Calitățile colegilor mei de muzicieni izvorăsc tocmai din cine sunt ei ca persoane, astfel încât artistul din fiecare din ei strălucește atunci când valorile muzicianului se aliniază cu cele ale omului.
Matei: Probabil diversitatea gusturilor noastre muzicale, care, cumva, își găsește un punct comun în momentul în care facem piesele.