Led Zeppelin

grup *rock din Marea Britanie, format în 1968

După destrămarea formaţiei *The Yardbirds, Jimmy Page (fost component, rămas în posesia dreptului de folosire a numelui trupei şi a bogatului material muzical realizat de aceasta) şi-a dorit un nou grup; caută instrumentişti formaţi, care să nu-i pună în pericol statutul de vedetă deja cîştigat. S-a gîndit mai întîi la John Paul Jones (instrumentist de studio, cunoscut prin participarea sa la importante înregistrări cu *The Rolling Stones, *Dusty Spring field ş.a.), muzician complet, poliinstrumentist (bas, p., orgă), compozitor, aranjor; au cîntat împreună, înţelegîndu-se perfect; trec la prospectarea pieţei muzicale în vederea constituirii unei formule de grup; au apelat la B. J. Wilson, baterist (ex-*Procol Harum), şi la solistul vocal Terry Reid; ambii fiind indisponibili, s-a primit recomandarea pentru Robert Plant (o voce înaltă, pene trantă, exersată în trupe mai mult sau mai puţin obscure: The Listen sau Band of Joy); oferta a fost acceptată pe loc. Deşi mai avea alte solicitări (să-l acompanieze pe *Joe Cocker, star în plină ascensiune), şi bateristul John Bonham acceptă propunerea lui Page. Încep să repete piesele din epoca The Yardbirds, asupra cărora şi Jones, şi Plant intervin cu binevenite sugestii. Ex-managerul The Yardbirds, Peter Grant, obţine pentru noul grup un excelent contract discografic; Atlantic records din Statele Unite oferă pe loc 200 000 $, bazîndu-se doar pe reputaţia lui Page; perioada era favorabilă: *Cream (distribuită tot prin Atlantic records) părăsise scena; trupa lui *Jeff Beck trecuse în rezervă; ştafeta *blues, *hard-rock îşi aştepta purtătorii; calea era liberă. După două luni de repetiţii cvartetul pleacă într-un turneu de rodaj în Scandinavia, sub numele The New Yardbirds; la întoarcere înregistrează la Londra primul album (care intră imediat în *US Top 10); la 15 octombrie 1968 îşi anunţă noul nume, dat de Keith Moon; a fost mai întîi Lead Zeppelin; „a“-ul a căzut, lăsînd eternităţii patronimul Led Zeppelin. Încep un lung turneu în Statele Unite; a rămas de notorietate *jam-session-ul Led Zeppelin – Jeff Beck Group – *Jethro Tull susţinut la Festivalul de la Newport în 1969; cel de-al doilea album cucereşte în două luni cea mai înaltă poziţie a topului american (la 27 dec. 1969); este declarat *disc de platină, aşa cum se va întîmpla de aici înainte cu fiecare nouă ediţie discografică Led Zeppelin (*LP-urile ajung pe prima poziţie a *clasamentelor): Led Zeppelin III (US Top locul 1 la 31 oct. 1970, pentru patru săptămîni); cuprinde majoritar piese scrise de Plant şi Page în perioadele în care se retrăgeau pentru a se odih ni la o mică cabană cu nume exotic: Bron-Y-Aur din Ţara Galilor. Următorul album, fără titlu, pe care toate mediile îl numesc Led Zeppelin IV, este considerat capodopera grupului şi reprezentativ pentru hard-rock; piesa Stairway To Heaven a fost unul dintre cele mai difuzate titluri din programele posturilor de radio în anii ’70; durează aproape opt minute şi nu a fost lansat niciodată pe *single; LP-ul a stat două săptămîni pe locul 2 în *Billboard, dar nu a ajuns pe poziţia maximă; este cel mai comercializat album al grupului. House Of The Holly este înregistrat în februarie–martie 1972 cu aparatură mobilă, în reşedinţa lui Mick Jagger. Se folosesc multiple instrumente cu clape, melotron, sintetizator, orgi. Piesa de deschidere a albumului, The Song Remains The Same, a fost folosită mai tîrziu ca generic pentru filmul unui concert; discul intră pe locul întîi în topul american la 12 mai 1973. Din 1974 albumele se editează sub sigla proprie, Swan Song; inaugurarea (pentru grup) este făcută de Physical Graffiti (US Top locul 1, la 22 mart. 1975), succes mondial, ediţie vîndută în patru milioane de exemplare (primul disc editat la Swan Song aparţine grupului *Bad Company). 1975 este apogeul popularităţii formaţiei (toate albumele grupului apărute pînă la acel moment sînt prezente concomitent în clasamente) şi anul celui mai grav accident suferit de Plant; membrii grupului sînt injuriaţi de presă, de colegi, ameninţaţi cu moartea. Page îşi rupe un deget, aşa că Dazed And Confused, piesa emblemă a concertelor (şi unul dintre cele mai cîntate hit-uri ale trupei), nu se va mai auzi o bună perioadă. Cel de-al şaptelea album, Presence, este înregistrat în Germania, la Musikland Studios din München. Maniera hard este dusă la extrem; nu există pe disc nici un moment acustic; albumul a fost realizat în 18 zile, producător fiind Jimmy Page. La 1 mai 1976 Led Zeppelin erau din nou în fruntea topului american. În 1976 are loc şi premiera filmului The Song Remains The Same, construit în -jurul concertu lui susţi nut de grup la Madison Square Garden din New York, cu un an în urmă. Al bumul ajunge pe poziţia a doua în *topuri. Turneul din 1977 se în cheie tragic, prin moartea copilului lui Plant; apariţia albumului Presence este urmată de o lungă... absenţă! (iar lumea se schimbă; *punk-rock-ul iese la atac, ameninţînd cu desuetudinea grupurile hard, implicit Led Zeppelin, ale cărui discuri continuă să fie solicitate, chiar dacă formaţia nu mai are o activitate constantă). Ultimul album, In Through The Out Door (US Top locul 1 la 15 sept. 1979), este înregistrat în Abba’s Polar Studios din -Stockholm. În acelaşi an grupul participă la Festivalul de la Knebworth; se susţin două con certe, care adună peste 300.000 de spectatori. În 1980 Bonham moare la reşedinţa lui Page în urma unei dubioase sufocări, survenită după un consum excesiv de alcool; lovitura este greu suportată de grup, aflat oricum într-un moment de incertitudini; la începutul lui 1981 circulă zvonul formării unei noi trupe (nume: XYZ; componenţă: Plant, Page, Alan White şi Chris Squire – ex-*Yes); proiectul nu se va materializa vreodată. Plant şi Page evoluează de aici înainte solo şi în duo. Formula Led Zeppelin se va reuni de cîteva ori: în 1985 la concertul Live Aid (cu *Phil Collins şi Tony Thomson); în 1988 împreună cu fiul lui Bonham la cea de a 40-a aniversarea casei Atlantic Records, la Madison Square Garden, şi cu ocazia nominalizării grupului în *Rock and Roll Hall of Fame (1995). Page şi Plant înregistrează un concert unplugged pentru MTV, care va fi lansat ulterior pe disc cu titlul Unleaded. În 1998 cei doi înregistrează Walking Into Clarksdale. Susţin mai multe turnee mondiale. Page cîntă în turneu alături de Black Crowes; rezultă albumul Live At The Greek.

Led Zeppelin (1969); Led Zeppelin II (1969); Led Zeppelin III (1970); Led Zeppelin IV (The Runes Album) (1971); Houses Of The Holly (1973); Physical Graffiti (1975); Presence (1976); The Song Remaines The Same (1976); In Through The Out Door (1979); Coda (1980); Led Zeppelin (1990); Remasters (1992); Early Days: The Best Of Led Zeppelin, Volume One (1999); Later Days: The best Of Led Zeppelin, Volume Two (2000); A Legend In Their Own Lifetime (2001)