Străbătută la pas, cu bicicleta, călare sau chiar cu mașina, pe alocuri, Via Transilvanica transformă orice călător și-l conectează la România reală.
În urmă cu două săptămâni, peste 20 de creatori de conținut și jurnaliști porneau pe drumul care ne unește în căutarea cât mai multor experiențe. Pe toate le-au adunat în ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica”, iar pe unele dintre ele le-au ”descărcat” și în direct la Rock FM, în fiecare dimineață, dar și pe rockfm.ro.
În mod firesc, drumul care unește ajunge și la Alba Iulia, orașul Marii Uniri. Înainte însă de a intra în Alba Iulia, Cronicarii Digitali au mai explorat locurile de poveste aflate în apropiere de Sebeș, orașul unde și-au instalat ”tabăra” pentru ultima parte din Terra Dacica.
Din Sebeș se poate porni ușor către Cetatea Câlnic. Ridicată de sașii transilvăneni în secolul al XIII-lea, acesta a fost înscrisă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din 199.
Capela adăpostește în interiorul său bucăți de fresce care datează din secolul al XVI-lea și o tribună de lemn pictată cu motive florale, renascentiste, din 1733. Ansamblul este construit în cea mai mare parte din piatră de carieră (calcar), înecată în mortar. Pe alocuri este folosită și piatra de râu, iar în jurul multor deschideri (ferestre de tragere) s-a utilizat cărămida. Poarta de intrare, galeria de apărare ce încununează turnul porții și cadrele deschiderilor de la cămări sunt din lemn.
Din Câlnic, se poate ajunge ușor la Bazilica romanică din Gârbova. Pentru acces în ea este necesar să sunați la numărul de telefon care apare pe siteul localității.
Construită în anii 1280, din Bazilica romanică din Gârbova nu mai sunt vizibile decât ruinele: turnul și zidurile. Se mai păstrează și astăzi ruinele basilicii romanice, care până la începutul secolului al XIX-lea a servit ca biserică. Construită în stil romanic târziu, în cea de-a doua parte a secolului al XIII-lea, basilica avea trei nave, absidă semiovală și un turn încastrat în latura de vest a navei centrale.
În secolul al XV-lea corul semioval, de factură romanică, a fost înlocuit cu un cor gotic pentagonal. Probabil, tot din această perioadă datează și o incintă de ziduri, de formă ovală și un șanț, care asigurau fortificarea fostei basilici romanice. Prin două tunele se asigura legătura dintre biserică și sat.
Pentru ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica”, proiectul Croicari Digitali imaginat de Zaga Brand, Asociația Human Made Art și cu susținerea Raiffeisen Bank România, drumul a început în urmă cu două săptămâni la Drobeta Turnu Severin și se încheie în orașul Marii Uniri – Alba Iulia.
Via Transilvanica va fi finalizată, după patru ani jumătate de muncă din partea echipei Asociației Tășuleasa Social, iar sărbătoarea care anunță întregul traseu va avea loc în forma unui ”târg” gândit ca loc de întâlnire, schimb de experienţe turistice cu organizaţii, trasee, destinaţii turistice din toată ţara şi din toată lumea! Se va întîmpla pe 8 octombrie, la Alba Iulia, acolo unde a început totul.
Cea mai mare cetate de pe întreg teritoriul României este o fortificație bastionară în vârstă de peste 300 de ani. Cel care a inspirat construirea ei a fost mareșalul Eugeniu de Savoia, care a adus în Imperiul Habsburgic sistemele de fortificații proiectate de Vauban, în Franța lui Ludovic al XIV-lea. Lucrările pregătitoare încep în anul 1711. Arhitectul italian Giovanni Morando Visconti a elaborat primul proiect al cetății și tot el a condus lucrările în primă fază, iar apoi ele sunt preluate de inginerii săi militari.
O particularitate a Cetății este dată de succesiunea celor șase porți, situate pe axa est-vest. Altfel spus, pe Traseul Turistic al „Porților Cetății”, care face legătura între Centrul Civic și cartierul Platoul Romanilor, aflat în zona de vest a municipiului Alba Iulia. Statuile și reliefurile care împodobesc aceste porți, au ca sursă de inspirație fapte ale eroilor antici sau războaiele austro-turce, încadrându-se curentului baroc.
Impunătoarea fortificație a primit numele împăratului Carol al VI-lea, în vremea căruia a fost ridicată, respectiv Carlsburg-Cetatea lui Carol.
Pentru cine ajunge la Alba Iulia, Biblioteca Batthyáneum ar trebui să fie pe lista obiectivelor culturale de neratat. Doar că vizita aici trebuie planificată, trebuie cerută o aprobare în scris, iar accesul se poate face doar într-un grup organizat de minimum 10 persoane. Măsurile de precauție sunt justificate de valorile adăpostite în edificiul construit în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. La început Biserică a trinitarienilor, în urma unor ample lucrări a fost transformată și amenajată de episcopul Ignác Batthyány în institut astronomic, dotat cu bibliotecă și cu un mic muzeu. Valoarea culturală a ansamblului este conferită atât de bibliotecă, devenită veritabil muzeu de manuscrise medievale, incunabule și cărți occidentale rare, printre care, un manuscris din secolul IX, numit generic, „Codex Aureus”, cât și de documentele medievale și de colecții muzeale deținute.
„Codex Aureus” este o Evanghelie scrisă cu litere de aur și de argint pe foi fine de pergament, pictate în aur și are coperți de fildeș. Este un obiect de tezaur care nu este pus la dispoziția publicului decât sub forma unor copii fidele.
În Cetate, dacă vă prinde seara puteți surpinde o reconstituire istorică care aduce dacii, romanii și gladiatorii într-un joc care trece succinct prin toată istoria lor.
”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica”, în septembrie la București
Aventurile care completează ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” se încheie sâmbătă, însă bagajul bogat se va descărca și la București sub forma unui târg special pe 9, 10 și 11 septembrie.
Poveștile culese în Rucsac de jurnaliști și creatori de conținut vor fi concentrate în trei zile de eveniment la Muzeul Țăranului Român. Vizitatorii vor avea acces la expoziții foto și proiecții video cu locurile și obiectivele descoperite în cei doi ani de când Cronicari Digitali, alături de Raiffeisen Bank România, organizează rezidența de storytelling digital pe Via Transilvanica.
Tot la Muzeul Țăranului Român vizitatorii vor putea cunoaște producători și meșteșugari locali de pe Via Transilvanica. Mai mult, bucureștenii vor putea mânca preparate bazate pe rețete de pe Via, însoțite de poveștile localnicilor, curatoriate de bloggeri și vloggeri de food cunoscuți.
Cronicari Digitali – proiectul cultural dezvoltat de Zaga Brand și Asociația Human Made Art – adună toate experiențele în ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” alături de Raiffeisen Bank România. Rezidența digitală de storytelling este susținută de partenerul de mobilitate TRUST MOTORS, partenerul video GO PRO, și partenerii media Rock FM, Dilema Veche, Spot Media și PressOne. Un jurnal multimedia al explorărilor și descoperirilor culturale din ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” poate fi urmărit pe Instagram și Facebook cu ajutorul hashtagului #CronicariDigitali, dar și direct pe conturile Cronicari Digitali.
