Freddie Mercury: Confesiunea luptei ascunse cu HIV și SIDA

Pe 23 noiembrie 1991, Freddie Mercury a dorit să facă o declarație în care să anunțe faptul faptul că a fost infectat cu virusul HIV și că are boala SIDA încă din 1987. Era pentru prima dată când artistul confirma astfel de informații pe care sursele de știri le cercetau. De ce atunci?

Din păcate, aceasta este și ultima declarație a lui Mercury. A doua zi murea din cauza pneumoniei bronșice asociate cu SIDA, la 45 de ani.

Toată lumea știe cine este Freddie Mercury fără să îl caute pe Google. Mustața, suportul pentru microfon, stilul extravagant, farmecul, vocea și un set unic de dinți sunt caracteristicile care îi fac pe oameni să spună: „Este Freddie!” La trei decenii după ce Freddie a murit, pe 24 noiembrie 1991, vocea și moștenirea lui sunt încă venerate în cultura britanică, în special, și mondială.

Nu există detalii despre momentul în care Mercury a contractat HIV - și nici despre momentul în care a fost diagnosticat oficial. Prietenii și colegii săi de trupă au spus că nu a vrut să vorbească despre asta; a împărtășit doar puțin câte puțin detalii celor care contau cel mai mult pentru el. Deteriorarea sănătății lui l-a împiedicat în cele din urmă pe Mercury să plece în turneu - ceea ce iubea cel mai mult.

Colegul de trupă Brian May a spus că, deși toată lumea știa că Mercury este bolnav, nimeni nu a vorbit despre asta.

„O vreme, sincer nu am știut ce se întâmplă cu el”, spunea May. „Parcă exista o lege nescrisă că nu ar trebui să vorbim despre asta”.

Mercury a slăbit atât de mult încât atunci când si-a făcut ultima sa apariție publică la Brit Awards din 1990 (când Queen a primit un premiu onorific pentru Contribuție remarcabilă in muzică), toată lumea si-a dat seama că era bolnav. Mercury a încercat să-și ascundă fizicul slab în spatele machiajului, arătând ca o fantomă.


Le-a spus adevărul celorlalți membri ai trupei Queen cu mai puțin de un an înainte de moartea sa. Hotărât să continue să lucreze, Mercury a convins trupa să înregistreze albumul "Innuendo" în ultimele sale luni, May explicând ulterior că l-au înregistrat știind foarte bine că nu a mai rămas mult timp.

"Apoi am avut această conversație foarte ciudată cu el [cu Freddie]. Pentru că mi-a spus: „Uite, știu că suntem în această situație dificilă. Nu știm cât timp mai am. Probabil că te simți jenat. Nu vrei să scoți melodia asta pentru că te simți prost, pentru că simțiți că mă abandonați sau ceva de genul acesta".
„Nu vă faceți griji. Sunt bine. Ce se va întâmpla, se va întâmpla. Continuăm normal, creând și ar trebui să vă începeți cariera solo. Pentru că, probabil, veți fi nevoiți să faceți asta".

"A suferit îngrozitor. Dar nu a arătat asta. Nu l-am auzit niciodată plângându-se", a spus May mai târziu.

Mercury și-a înregistrat și ultimul videoclip în acea perioadă, pentru piesa „These Are The Days Of Our Lives”. Voia să demonstreze că încă mai poate sa se adune, să aibă disciplina pentru a lucra încă puțin inainte de final.

Pe 23 noiembrie 1991, Mercury a lansat o declarație de presă, în care a recunoscut că într-adevăr suferea de SIDA. A murit doar o zi mai târziu, la vârsta de 45 de ani.

Declarația a fost lansată imediat de publicistul său. Potrivit „Freddie Mercury: An Intimate Memoir by the Man who Knew Him Best”, recunoașterea lui Mercury „a venit ca un mare șoc” pentru cei mai apropiați ai lui. Chiar dacă decizia de a emite declarația nu a fost luată cu ușurință, Freddie spera că faptul de a recunoaște că are boala fiind încă în viață ar putea ajuta la atenuarea stigmatizării din spatele bolii și a comunității gay, din care făcea parte.


Cinci luni mai târziu, vedete precum Elton John și David Bowie și-au unit forțele pentru a susține un concert caritabil pentru bolnavii de SIDA, onorându-și prietenul.

Spectacolul a adus 72.000 de fani pe stadionul Wembley - același loc în care Queen transformase Live Aid în show-ul propriu, cu șapte ani în urmă - și a fost difuzat în 70 de țări, potrivit The New York Times.

Astazi, BBC Two va difuza „Freddie Mercury: The Final Act” – povestea capitolului final al vieții lui Freddie Mercury, precum și modul cum s-a ajuns la concertul omagial Freddie Mercury de pe stadionul Wembley.

Filmul pornește de la ultimul concert al lui Freddie până la concertul omagial care a avut loc pe 20 aprilie 1992. Filmul începe în 1986, când turneul „Magic” al Queen atinge punctul culminant în concertul de pe stadionul Knebworth (foto din concert), iar Freddie Mercury demonstrează că titulatura „unul dintre cei mai mari interpreți rock pe care i-a cunoscut lumea” nu este întâmplătoare.

Vorbind în cadrul documentarului, Brian May spune: „Freddie și-a deschis inima și a dat tot ce avea. A fost un muzician până la capăt. A trăit pentru muzica lui. Își iubea muzica și era mândru de cine este, ca muzician mai presus de orice altceva”.

Foto: Getty Images/ Guliver.

Un articol de Anca Niță.

Web radios