de Alex Mușat
John Frusciante – I and II
Anul 2022 a fost plin de evenimente pentru actualul (și fostul) chitarist Red Hot Chili Peppers, revenit în trupă pentru a doua oară la sfârșitul lui 2019. Deși albumele lansate anul trecut alături de Peppers, Unlimited Love și Return of the Dream Canteen, se plasează la granița dintre balade rock și experimente funk, cele două lansări solo așteptate luna aceasta se desprind de estetica făcută faimoși de cei patru. ,,După un an și jumătate de scris muzică rock, am vrut să-mi limpezesc mintea”, declara de curând Frusciante, un adept al creațiilor electro-ambientale. Așteptăm ca și cele două lansări să se încadreze în aceeași zonă a experimentelor sonore care l-a făcut faimos pe chitaristul-cameleon al rock-ului californian.
Gorillaz – Cracker Island
Cel de-al optulea album al trupei virtuale Gorillaz, fondată de membrul Blur, Damon Albarn, în 1998, prezintă colaborări alături de nume cunoscute ale rock-ului clasic, dar și ale mainstream-ului actual, printre care se strecoară Stevie Nicks, Thundercat, Tame Impala, Bad Bunny sau Beck. Produs de multipremiatul Greg Kurstin și înregistrat pe parcursul a doi ani, LP-ul a scos la iveală patru single-uri bine primite, Cracker Island, New Gold, Skinny Ape și Baby Queen, aflat și pe coloana sonoră a jocului FIFA 23. După o pauză de doi ani, așteptăm noul album al iconicelor personaje, căci acesta se anunță plin de aventuri eclectice, nesurprinzătoare pentru următorii fideli ai trupei.
Pink – Trustfall
,,Foarte honest”. Așa a descris cantautarea americană noul său album, produs de suedezii Shellback și Max Martin, probabil cel mai de succes (și obscur) compozitor al pop-ului mainstream, întrecut numai de Paul McCartney și John Lennon în topul celor mai multe compoziții aflate pe locul 1 în topul Billboard Hot 100. Cu un prim single influențat de anularea deciziei Roe v. Wade în Statele Unite și urmat de dansabilul Never Gonna Not Dance Again, albumul promite un mix de voie bună și subiecte cât se poate de serioase, oferindu-ne o porție de pop tipică lui Pink, la aproape patru ani de la ultima sa lansare discografică, chiar dacă prezența mainstream a artistei pare că părăsește cotele imense ale începutului de mileniu.
