Mai țineți minte prima ieșire în monstrul ăsta de Capitală? Chiar prima dată când ați ieșit singuri să explorați orașul și ați inspirat o gură de larmă, agitație și miros de metrou. Trupa de garage rock D.E.N.I.S, ne reamintește de prima dată când am ieșit de capul nostru în lume, prin ochii unui personaj mut cu capul mare și verde, lăsat în voia Bucureștiului. D.E.N.I.S înseamnă Daniel Boiangiu la chitară și voce, Alex Suciu la tobe, Gabriel Gîrghescu la voce, clape și percuție, Marko Krkljus la chitară și Marat Ibraghimov la bas.
„Miezul Nopții București” e un album compus prin ochii imenși din papier-mâché ai lui Denis, născut din experiențele primilor ani în București ai lui Daniel Boiangiu, pe care l-ați mai văzut alături de Cardinal sau Cold Brats, printre altele. Trupa D.E.N.I.S ia o altă viață live, parcă toate frustrările și fanteziile urbane umplu camera, cu fiecare bătaie pe secundă. La concertul lor din barul Trei Bețivi, de sâmbătă, mi-am imaginat-o pe mama la un concert Timpuri Noi și m-am gândit că eram exact ca ea, transpusă într-o altă eră, dansând pe muzica unei trupe care umple aceleași goluri pe care le umpleau ei, pe vremuri. Asta se datorează și faptului că am fost martor la produsul muncii de ani de zile în lumea muzicii rock, din partea fiecărui membru al formației. Diversele influențe pe care le-am auzit sunt împletite special pentru a crea sunetul tinereții într-o junglă de beton.
Denis, cu capul lui, confecționat din carton și plin de visuri mărețe, a ieșit din spatele localului cu pași hotărâți către scenă, unde trupa îl aștepta în tricouri roșii. Daniel a cântat piesa de deschidere, „Hello”, cu mascota pe figură și cu tamburina în pumn. Lăsând vraja la o parte, mă întreb dacă Daniel nu și-a adus aminte de canicula izbită pe beton din iunie, pe dinăuntrul structurii „handmade” cu față mirată.
Bine că și-a dat costumul jos înainte să înceapă haosul dinăuntru. După o piesă jumate, pe care publicul nu a stat locului, formând valuri de oameni, care se loveau ca marea de pereții barului, geamurile s-au aburit de un alb opac. La final cineva, ghidat de impulsivitate inocentă, a desenat o față cu zâmbet pe o fereastră.
Am stat de vorbă cu o parte din componența formației D.E.N.I.S despre muzică, București și despre nimeni altul decât Denis, entitatea în care m-am regăsit și pe care am ajuns să o consider prietenul meu drag.
Cum a luat naștere proiectul D.E.N.I.S?
Daniel: D.E.N.I.S a fost inițial proiectul meu solo, prin care voiam doar să compun piese, neperturbat. Eram într-o perioadă în care cântam în vreo trei-patru trupe simultan și am vrut să îmi creez un refugiu, să îmi compun toate nebuniile, să îmi cânt toate trăsnăile din cap, fără a fi bătut la cap. Îmi exercitam și fixația pe control. M-am apucat să învăț mai multe instrumente și mi-am dorit să produc singur toată nebunia asta. După, m-am lovit de câteva obstacole. Mi-am dat seama că nu pot să mixez și să produc singur, așa cum îmi propusesem, puteam doar să compun, să scriu versuri și să cânt. Aveam nevoie de o echipa de producție, așa că l-am luat pe Gabi. El m-a ajutat la început să scot prima casetă D.E.N.I.S. Am scris primele piese, în ritmul ăsta, în 2020.
Când spui casetă, te referi chiar la o casetă tradițională?
Daniel: Da! Eu îi spun casetă pentru că mă refer la „mix tape”. Eu fac diferența dintre album și „mix tape”, pentru că un album e foarte bine închegat, pe când cel din urmă e o aruncătură haotică de piese, produse în diverse feluri, cu stiluri variate. Adică, prima casetă, „My 1St Tape I'm Denis”, e mai mult un experiment. Am vrut să văd ce pot compune pe cont propriu. Abia după am început eu și Gabi să lucrăm la album.
Cum ați întregit trupa?
Daniel: La început aveam o alcătuire puțin mai diferită. Sergiu din Plant era la chitară principală, iar după l-a înlocuit Marko. Aveam alt toboșar , Roy. Marat a fost de la început, la fel ca Gabi. Cu Sergiu și Roy nu ne-am potrivit la program, așa că a rămas la mintea cocoșului să îl iau pe Alex, cu care am mai cântat înainte. Și cu Marko mai cântasem și aveam încredere. Ne-am pus repede pe treabă la repetiții, pentru că urma să lansăm albumul „Miezul Nopții București” cu un concert. Cu trupa și piesele la îndemână, am zis „Hai să-i dăm bice!”.
Cum v-ați imaginat conceptul pentru personajul Denis, respectiv pentru albumul „Miezul Nopții București”?
Daniel: A fost prima privire la București. Eu am venit din Constanța cu ochii mari și brațele deschise. De fapt, niciunul dintre noi nu suntem din București. Am vrut să compun albumul ăsta pentru că orașul ăsta a avut un impact imens asupra mea în primii patru-cinci ani de când m-am mutat. Și încă are, dar e mult mai mocnit acum. Însă primii ani au fost atât de intenși, încât s-a născut acest album. E o colecție ale experiențelor mele personale, dar spuse prin vocea personajul Denis. Asta e și porecla mea.
Cum ai prins porecla asta? Mi se pare foarte amuzant că te cheamă Daniel, dar ți se zice „Denis”.
Daniel: Așa îmi zicea un prieten din cartierul în care am crescut. Fără vreun motiv. Mergeam la el acasă și toată lumea mă știa Daniel, dar mama lui îmi spunea Denis. S-a prins scai de mine porecla asta. De aici și numele trupei.
Cum v-a primit scena de rock underground din București?
Daniel: Foarte bine. Noi am mai cântat înainte. Eu cu Alex, de exemplu, cântăm de ani de zile în București. Lumea ne știa și avea încredere în muzica noastră deja. Așa că atunci când am scos proiectul ăsta, publicul și ceilalți muzicieni ne-au acceptat și susținut imediat sub identitatea asta, D.E.N.I.S.
Alex: Din fericire pentru noi, proiectul ăsta a prins destul de bine. Sunt chiar impresionat și mirat că a prins într-un timp atât de scurt. Noi cântăm live din mai, anul trecut. Atunci am avut primul concert, iar ăsta cred că a fost al șaptelea sau al optulea deja. Dar, fix cum a sintetizat Daniel, noi suntem pe scena asta de peste un deceniu. Făceam tot muzică underground. Fiecare dintre noi am venit cărând un bagaj de experiențe destul de mare. Zilnic vorbim și ne spunem să punem cap la cap aceste experiențe, cum știm noi mai bine și să facem un proiect ca lumea. E șansa noastră! Deci, ne-a primit bine pentru că am știut ce să livrăm. În plus suntem foarte serioși. Nu ne prostim la repetiții. Și Daniel și noi suntem foarte determinați.
Marat: Da, sunt șocat, să fiu sincer. Dar cred că totul se rezumă la experiența lui Daniel din diversele trupe în care a fost. Multă lume îl cunoaște din atâția ani de cântat. Știe ce face, e sigur pe el și nu se prostește cu muzica. Mă gândesc și că lumea e atât de sătulă de aceleași piese repetitive și, în sfârșit, muzica din România urmează un tipar unic mișto, așa cum fac și artiștii de peste hotare. Iar el, nebunul ăsta de lângă mine, a creat unul dintre cele mai mișto albume de rock românesc din ultima perioadă. Suntem mândri de eforturile depuse, toți am promovat albumul ăsta cât de mult am putut. De șase ani, de când sunt aici, îmi tot caut o trupă și mereu m-am lovit de aceleași tâmpenii. Acum e momentul nostru! Credeam că o să cânt în subsoluri până la 35 de ani, dar avem o șansă importantă cu proiectul ăsta.
Cum vă doriți să evolueze proiectul D.E.N.I.S?
Daniel: E o întrebare foarte interesantă (chicotește și apoi ia aer în piept). Toți vrem să ajungem bine, fără compromisuri. Asta pentru că, în calitate de artist, vrei să faci și show-uri punk de genul ăstuia, pentru cei pasionați, cu care ne știi. Dar ai și ambițiile personale, poate vrei să atingi un public mai mare. Însă de la un anume punct trebuie să începi să faci compromisuri. Noi, aici, o jucăm în siguranță, nu compromitem absolut nimic. Transmitem mesajul nealterat unui public mic. Însă, dacă ai pretenția să cânți unui public mare, va trebui să faci anumite sacrificii. Nu cred că există trupe mari sau foarte mari pe lumea asta care să nu fi sacrificat ceva. Trebuie să ne dăm seama puțin unde vrem să stabilim acea graniță peste care nu am mai fi dispuși să trecem. Vrem să fim autentici. Deocamdată putem pune capul pe pernă liniștiți. Avem fanii ăștia care ne apreciază, așa autentici, cum suntem.
Faceți cunoștință cu D.E.N.I.S la București pe 5 aprilie, în cadrul festivalului Europavox, care se va ține la clubul Control între 5-6 aprilie. Până atunci, vor transmite mesajul urechilor din Ardeal, alături de Plant. Vor cânta la Cluj pe 23 martie, la Flying Circus, Oradea pe 24 martie, la Moszkva Kavezo, Craiova pe 25 martie, la Blizzz Music Bar. Vor mai face o oprire la Iași pe 8 aprilie, la Rock'n'Rolla.
